Invariabil, sondajele electorale din ultimele luni confirmă că actuala coaliție de guvernare încă stă bine, în ciuda unor evoluții sociale și economice care au generat multe nemulțumiri, în special pe segmentele cu venituri sub medie. Inflația în primul rând, care a redus dramatic puterea de cumpărare, i-a determinat pe mulți români să se reorienteze spre partide care promovează un discurs mai agresiv, naționalist și pe alocuri chiar extremist. Se poate observa și un alt fenomen, dincolo de cota foarte mare de nehotărâți și procentajul ridicat al celor care spun că nu ar merge la vot.
Este vorba despre o creștere și descreștere aproape ciclice ale principalelor partide de guvernare, PSD și PNL, în funcție de nemulțumiri și scandaluri punctuale. A fost practic o evoluție în zig-zag a tuturor partidelor, suprapusă pe multitudinea de crize care s-au succedat, dar și peste tranzitul de la criza pandemică la criza politică din toamna anului 2021, la războiul din Ucraina, criza de securitate, criza prețurilor la energie și inflație. Fără ca cineva să se hazardeze să vorbească despre o anume predictibilitate pe termen lung. Este clar că scăderile partidelor la putere, în special PSD, sunt însoțite de reveniri ale AUR, care capitalizează nemulțumirile față de guvernare. O parte din electoratul social-democraților rezonează la retorica partidului lui George Simion iar pe de altă parte, punctele procentuale în minus la PNL, se regăsesc aproape simetric la USR.
Ultimul sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Partidului Verde, arată că AUR a crescut cu un procent în timp ce PSD își continuă scăderea comparativ cu cercetarea realizată în decembrie 2022 de același institut. PNL a crescut ușor în timp ce USR își menține procentele de la sfârșitul anului trecut.
Luând în calcul extremele, PSD a pierdut mai mult de patru procente față de maximul de 36,6% din mai 2022, PNL a revenit la peste 21% după minimul de 16,6% din ianuarie 2022 iar AUR a revenit spre 20%, după căderea la 16,3% din mai anul trecut. USR, zguduit de mai multe scandaluri în prima parte a anului 2022 s-a cantonat la 11% și de aici începe seria partidelor cu probleme. PMP și Pro România nu trec de trei procente iar UDMR rămâne constant sub pragul electoral de 5%, inclusiv ca o consecință a scăderii populației de etnie maghiară, confirmată de rezultatele de la recensământ.
Concluzionând, AUR a crescut pe un fondul crizelor, pe un vot negativ dar în momentele în care lucrurile sunt cât de cât stabile și calme George Simion capacitează destul de greu electoratul.
PSD reușește să se mențină detașat pe primul loc în opțiunile de vot ale electoratului, chiar dacă a pierdut procente semnificative raportat la momentul la care social-democrații au intrat la guvernare. Iar o explicație mai plastică ar fi aceea că o parte a electoratului de stânga funcționează pe principiul vaselor comunicante, oscilând în funcție de conjunctură.