Obligați de o clasă politică slab pregătită, coruptă și total ineficientă să plece în pribegie, ”să mănânce pâinea amară” a străinilor, românii din Diaspora se dovedesc a fi un sprijin dintre cele mai consistente nu numai pentru familiile lăsate în urmă dar și pentru economia țării. Și asta pentru că au ajuns să trimită acasă, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, peste 8,2 miliarde de euro în 2021 și chiar ceva mai mult pe parcursul anului trecut.
Sunt valori record ale remitențelor pentru ultimii 30 de ani iar totalul transferurilor din diaspora echivalează și chiar depășește pragul de 3,2% din PIB-ul României . Astfel România se poziționează pe locul trei în rândul statelor UE, după valoarea remitențelor raportată la PIB, fiind depășită doar de Croația și Letonia.
Fără ca cei mai mulți dintre decidenți să știe sau să conștientizeze acest aspect, Diaspora rămâne marele investitor extern al României. Și nu trebuie altă dovadă mai clară în acest sens, decât aceea că totalul sumelor care vin în țară de la românii din străinătate aproape că egalează suma investițiilor străine directe, undeva la nouă miliarde de euro în 2021, fapt confirmat de BNR.
Intrând puțin în detalii, peste 60% din remitențe provin din Spania, Italia și Germania, țări în care sunt și cele mai mari comunități de români. Astfel, pentru România, la fel ca pentru alte țări în curs de dezvoltare, transferurile de bani de la persoanele care lucrează în străinătate au ajuns să reprezinte o sursă de dezvoltare economică extrem de importantă.
Transferurile de bani sau remitențele tind să fie mai stabile decât fluxurile de capital și au particularitatea de a crește în timpul recesiunilor economice, când fluxurile private de capital au tendința de a scădea. Dacă pentru multe familii banii trimiși de diaspora acasă reprezintă o sursă majoră de subzistență, pentru tot atâtea înseamnă acumulare de bunuri și chiar bunăstare.
Pentru că transferurile pe care le fac românii de peste granițe alimentează economia națională pe mai multe paliere, de la investiția în educația copiilor, la stimularea pieței imobiliare , la alimentarea consumului intern și până la stimularea antreprenoriatului.
Sigur, mult mai bine pentru economie ar fi fost ca milioanele de români plecați să muncească și să producă plus-valoare la ei acasă, nu să contribuie direct la creșterea PIB-ului în țări și așa bine dezvoltate. N-au avut însă această șansă, cum spuneam, aproape exclusiv din vina clasei politice, care, după cum se vede, profită oricum de pe urma lor.
